Multumesc pentru clarificari.
Va rog nu mi-o luati in nume de rau dar vreau sa dezvolt mai jos cateva ganduri pentru ceea ce consdier eu o discutie constructiva si importanta pentru Smartcash.
Intradevar, analizand din nou ideea de baza de date matrita prin prisma raspunsului dvs, sunt de acord ca exista si avantaje al “sharingului” de informatii intre comercianti, fie ei si concurenti, nu doar dezavantaje.
Avantajati vor fi in principal cei care vor beneficia de un start mai usor in business prin preluarea unui nomenclator de produse gata compilat de la concurenta. Nu prea vad avantaje pentru cei care muncesc pentru documentarea produselor si compliarea lor in bazele de date Smartcash.
Am inteles ca baza de date matrita este destinata mai ales domeniului retail, unde majoritatea produselor sunt standardizate, DAR propun sa analizati legalitatea folosirii ei, analizand punctele de mai jos:
1. In prezentarea video pe care ati facut-o dvs bazei de date matrita in Mai 2017 la importul unui produs din baza de date matrita se importa anumite categorii de informatii care nu sunt informatii publice si se pot incadra in sfera secretului comercial: adaos de referinta, furnizor, departament, unitate si cantitate de aprovizionare, procent acceptarea valabilitatii, categorii de clasificari, etc.
Verificati cu ajutorul unor specialisti in drept (mai ales pe partea de proprietate intelectuala si comercial) daca e ok dpdv legal sa folositi fara acord expres date private si/sau publice anonimizate din nomenclatoarele unor clienti pentru a le impartasi cu alti clienti.
Chiar si daca folositi exclusiv doar date accesibile publicului cum ar fi codul de bare, denumirea si pretul de vanzare al produsului verificati cu atentie daca dpdv legal nu cumva felul in care au fost colectate / procesate si/sau configurate / aranjate aceste informatii publice in baza de date a comerciantului (nomenclatorul de produse Smartcash) intra in aria secretului comercial nu ca informatii individuale accesibile publicului ci ca pachet de informatii compilat intr-o baza de date neacesibila publicului.
La nivel european anul trecut a aparut o directiva (2016/943) care reglementeaza secretul comercial dar definitia acestuia lasa loc de interpretari:
“it is secret in the sense that it is not, as a body or in the precise configuration and assembly of its components, generally known among or readily accessible to persons within the circles that normally deal with the kind of information in question”
sursa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/en/TXT/?uri=CELEX%3A32016L0943
Si WIPO (omologul OSIM la nivel mondial) are o defintie interpretativa a secretului comercial:
“Broadly speaking, any confidential business information which provides an enterprise a competitive edge may be considered a trade secret.”
sursa: http://www.wipo.int/sme/en/ip_business/trade_secrets/trade_secrets.htm
Din ambele definitii se poate interpreta ca o parte din datele din nomenclatorul Smartcash pot fi considerate secret comercial indeplinind cele 3 conditii de baza:
– sunt informatii secrete: adaos de referinta, furnizor, clasificare pe departamente si categorii custom, unitate si cantitate de aprovizionare, procent acceptarea valabilitatii;
– au valoare comerciala: nume furnizor, procent adaos referinta;
– sunt protejate rezonabil: blocare acces public la nomenclatorul de produse, prevederi de confidentilitate in contractele de munca ale angajatiilor care au acces la Smartcash;
2. Mai trebuie analizat daca nu cumva accesul la astfel de baze de date nu intra sub incidenta legislatiei privind concurenta neloiala, avand in vedere ca unele SC vor avea un tip de acces preferentiat, mai usor, mai rapid si mai ieftin la unele informatii preluate din bazele de date ale altor SC care au investit si cheltuit timp, bani, resurse umane, logistica, know-how, etc pentru a compila respectivele informatii in bazele de date.
3. Sunt de acord ca unele (nu toate) coduri de bare si denumiri de produse aferente exista pe Internet DAR de cele mai multe ori acestea nu sunt traduse in limba romana, denumirea acestora nu e formatata corect si nu poate fi folosita fara editare pentru domeniul retail, nu cuprind informatii complete cum ar fi gramaj, unitate de vanzare, unitate si cantitate de aprovizionare si in mod cert nu sunt disponibile sub forma de baza de date disponibila pentru download, prelucrare si import.
Chiar si daca denumirile produselor impreuna cu codurile lor de bare si preturile de vanzare sunt disponibile publicului fie offline, in magazine fizice, fie online in magazinele virtuale, acestea nu sunt disponibile centralizat sub forma de baza de date accesibile publicului.
Bazele de date tip matrita din Smartcash nu au fost compilate initial si nu vor fi actualizate cu informatii descarcate public de pe internet ci s-au folosit si se vor folosi informatii specifice preluate din bazele de date ale unor clienti Smartcash. Tinand cont ca dpdv legal informatiile din bazele de date Smartcash apartin clientilor Smartcash si nu firmei Magister atunci cel putin la nivel teoretic si legal firma Magister ar trebui sa aiba acordul expres pentru a prelua si prelucra acele informatii din bazele de date ale clientilor sai.
4. Pentru fair play si poate si pentru a va proteja legal ar fi bine sa acordati posibilitatea fiecarui utilizator Smartcash sa decida singur / sa isi dea acordul sau nu pentru ca datele din nomeclatorul utilizatorului sa fie folosite in mod anonim in bazele de date de tip matrita.
Acest lucru poate fi setat simplu in backoffice cu o bifa de genul “sunteti de acord sa participati in mod anonim la imbunatatirea nomenclatorului de produse tip matrita?” si cu bifa pe fiecare tip de date (pret, departament, clasificari, adaos referinta, etc).
Astfel puteti evita plangeri si chiar procese de la eventuali clienti nemultumiti ca anumite informatii din bazele lor de date lor au ajuns la concurenta.