Lesson 5, Subiect 1
In Progress

Analiza si proiectarea solutiilor pentru magazine Copy

Diana 17 iunie 2026

Faza de analiză a unei soluții de magazin este esențială. Doar luând în considerare toate obiectivele antreprenorului, împreună cu punctele înguste și limitările de buget, se poate construi o soluție de magazin corectă. Iar o soluție corectă funcționeaza la fel de bine ca în ziua deschiderii ani de zile dupa aceea.

Pentru o analiza corecta de solutie este important sa cunoasteti raspunsul cel putin la urmatoarele intrebari:

  • Care este profilul magazinului tau si ce produse ti-ai propus sa vinzi?
  • Care este suprafata aproximativa de expunere a magazinului?
  • Ce tip de comert vrei sa practici: cu asistenta la servire, cu autoservire sau combinat?
  • Daca exista un istoric comercial, cate bonuri se emit pe zi in prezent?
  • Comercializati produse care necesita cantarire? Daca da, de ce tip?
  • Care este numarul aproximativ de furnizori cu care lucrezi?
  • Vrei sa deschizi un magazin independent sau o retea de magazine?

In continuare vom lua intrebarile pe rand incercand sa va explicam cat mai clar rostul lor si deciziile pe care trebuie sa le luati in calitate de analisti de solutie de la caz la caz.

Care este profilul magazinului tau si ce produse ti-ai propus sa vinzi?

In ordinea importantei, desigur ca aceasta intrebare este prima. De regula, raspunsul la aceasta intrebare este evident. Din punctul de vedere al unui analist insa aceasta intrebare defineste fundamental ce gen de solutie este mai rationala pentru clientul respectiv. Iata mai jos recomandarile celor mai evidente tipare:

Magazine cu produse de larg consum food & nonfood

Magazinele de acest tip au in general un trafic de clienti ridicat si un numar de produse active (SKU) cuprins intre 7000-15000 repere. Numarul de receptii de marfa este cuprins de regula intre 10 si 25 pe zi, numarul de repere receptionate fiind mare pe o factura. O alta caracteristica generala a acestui tip de solutie este numarul mare de furnizori si dificultatea gasirii unor solutii de uniformizare a achizitiei de date de la acestia.

De aceea punctele inguste sunt in primul rand sistemele POS ce necesita cadenta ridicata de emitere pentru bonuri si statiile de receptie marfa pentru procesarea in timp util a intrarilor de marfa.

Pentru astfel de solutii, utilizarea unor compromisuri de tipul caselor de marcat in locul imprimantelor fiscale la punctele de vanzare este o grava eroare, ce se va transpune in viteza scazuta de emitere a bonurilor, blocaje in fluxul de  vanzare, pierderea de tranzactii din sisteml informatic datorita deselor blocaje si prabusirea increderii clientilor in magazin.

Pentru astfel de magazine un analist de solutie competent va propune totdeauna solutii bazate pe imprimante fiscale cu listare sincrona a bonurilor pentru un timp cat mai scazut petrecut de clienti la coada si statii de backoffice pentru receptia de marfa complet automatizate. 

Magazine specializate de tip confectii, incaltaminte sau diverse accesorii cu folosinta indelungata

Magazinele de acest tip au in general un trafic de clienti redus, cu doar cateva zeci de bonuri pe zi, cadenta de emitere a bonurilor fiind redusa. In astfel de magazine comertul se face in general consultativ, emiterea bonului fiind doar capatul unui proces mai indelungat de vanzare. Din acest motiv si rabdarea clientului este mai mare. Desigur ca si in acest caz cea mai eficienta solutie este o imprimanta fiscala dar pentru a atinge limitarile de buget, se poate renunta la varianta profesionala in favoarea unei case de marcat in regim imprimanta fiscala. Se va opta insa pentru ecrane touchscreen la POS pentru o flexibilitate ridicata la vanzare. 

Totusi, aceste magazine au deseori portofolii de produse de ordinul a 30.000-50.000 SKU datorita diferentierii articolelor pe masuri sau culori. Asadar in nici un caz nu se va renunta la o automatizare ridicata a magazinelor, atat la statiile de receptie marfa cat si prin utilizarea de terminale mobile wireless.

In general pentru aceste tipuri de magazine se va opta pentru organizarea in lant centralizat de retail.

Magazine specializate alimentare

Din aceasta categorie fac parte magazinele specializate de carmangerie, panificatie, mezeluri, etc. caracterisica cea mai importanta a acestui tip de magazine este perisabilitatea extrem de ridicata a marfurilor comercializate si deci viteza foarte mare de rotatie a stocului. In acelasi timp, in general, aceste magazine se caracterizeaza printr-o viteza mare de vanzare intr-un spatiu de expunere extrem de redus. Magazinele din aceasta gama au insa un numar redus de articole comercializate, de ordinul a 100-200 SKU provenite in general din productia proprie si slab normalizate (fara coduri de bare).

Pentru a putea opera intr-un regim de lucru atat de agresiv, superior de fapt celui dintr-un supermarket, este necesara de obicei folosirea uneor solutii monopost inalt automatizate, capabile sa concentreze intr-un singur loc toate functionalitatile unui magazin modern. Avand in vedere acest fapt, gradul de risc al blocarii sistemului de vanzare este foarte mare, in cazul magazinelor cu un singur punct de vanzare, insemnand blocarea activitatii.

Pentru a reduce la minimum gradul de risc, este obligatorie folosirea de sisteme POS monolitice sau compacte, cu un numar ridicat de porturi de comunicatie native (ex. multiple porturi seriale non-USB), fiind exclusa utilizarea unui alt tip de echipament fiscal in afara imprimantelor fiscale. Este importanta de asemenea utilizarea de echipamente POS cu minim 3 ani de garantie pentru a asigura fiabilitatea sistemului pe termen lung.

Acest tip de magazine nu poate fi operat decat in regim de control de la centrala de magazine, astfel incat focusul principal sa fie pe vanzare, partea de operatiuni backoffice fiind cat mai redusa (receptie automata de marfa, etc).

Care este suprafata aproximativa de expunere a magazinului?

Suprafata de expunere este de fapt in stransa legatura tipul de activitate, rareori fiind inregistrate exceptii de la regula. In retalul de astazi insa au inceput sa abunde, in special in comercul alimentar, formatele mici de desfacere, caracterizate de suprafete de expunere de maximum 100-150 mp, cu o medie de 70 mp de expunere.

In cazul magazinelor alimentare cu autoservire, un minim de 100 mp este recomandat, in timp de magazinele sub aceasta dimensiune se preteaza pentru servirea consultativa. 

In cazul supermarket-urilor se va acorda atentie dimensionarii corespunzatoare a spatiilor de expunere in detrimentul celor de depozitare. Existenta unor spatii de depozitare mari nu se justifica decat in cazuri speciale (depozite combinate de redistributie) in general zona de receptie/depozitare netrebuind sa depaseasca 15% din suprafata totala. In retail-ul cu produse de larg consum stationarea produselor in alt loc decat pe sala insemnand bani pierduti.

Un alt motiv al evaluarii spatiilor de desfacere este, in cazul magazinelor cu autoservire, dimensionarea numarului de puncte de incasare. Se recomanda in general existenta cate unui POS la fiecare 75-100 mp de expunere, dar limitele sunt relative si depind si de vadul comercial al locatiei respective.

Ce tip de comert vrei sa practici: cu asistenta la servire, cu autoservire sau combinat?

Modul de servire implica o serie de reconfigurari ale solutiei tehnice ce afecteaza la final si operationalul de magazin. In cazul magazinelor alimentare, servirea la raft implica existenta unui numar mai mare de puncte de incasare POS decat ar fi nevoie pentru spatiul respectiv. de aceea, magazinele de tip universal se preteaza totdeauna pentru autoservire, aces lucru reprezentand un castig important si in bugetul de magazin.

In cazul magazinelor specializate, servirea la raft nu poate fi evitata, natura produselor impunand acest mod de lucru. Datorita insa suprafetei mici ale acestui tip de magazine acest lucru nu este un dejavantaj. De retinut insa ca in cazul magazinelor de mezeluri/vranzeturi, unde numarul reperelor ce trebuiesc cantarite este mare, desi se foloseste un singur POS pentru incasare, este necesar de regula un numar mare de cantare, utilizarea modelelor cu etichetare scumpind astfel solutia.

Pentru magazinele specializate mici, in special pentru panificatie si carmangerie, utilizarea unui sistem monopost POS cu cantar cuplat direct la acesta reprezinta cea mai avantajoasa solutie sub aspectul bugetului.

Daca exista un istoric comercial, cate bonuri se emit pe zi in prezent?

Acest tip de intrebare se pune in general clientilor care schimba solutia software cu SmartCash RMS sau celor care au achizitionat o locatie pe baza unui istoric comercial precedent al magazinului respectiv. Un numar ridicat de bonuri emise pe zi spune multe despre fiabilitatea sistemelor POS ce trebuie asigurata exclusiv cu imprimante fiscale. Cand se cunoaste numarul mediu de bonuri emise pe zi este evidenta eliminarea din start a unor modele de case de marcat low cost, de exemplu care sunt proiectate pentru un numar redus de bonuri (servicii, portabile, etc).

Comercializati produse care necesita cantarire? Daca da, de ce tip?

In cazul produelor cantarite, exista principial doua variante: cantare cu etichetare sau cantare simple conectate direct la POS. Cantarele simple, conectate direct la POS se recomanda pentru cantarirea articolelor de tipul legume – fructe sau alte articole de volum mare si relativ usor de manipulat in momentul vanzarii. Cantarele cu etichetare sunt necesare la raioanele ce necesita ambalarea produselor in momentul vanzarii, de tipul: mezeluri, branzeturi, vracuri. Sunt de asemenea necesare in zonele de preambalare produse cantarite.

Indiferent de tip se va acorda o atentie deosebita utilizarii de cantare de tip dual range, care au diviziuni variabile (2/5g) permitand cantitati minime cantarite de 40g.

Care este numarul aproximativ de furnizori cu care lucrezi?

Aceasta intrebare permite estimarea gradului de automatizare si de integrare informatica a magazinului cu furnizorii sai. In cazul unui numar redus de furnizori sau chiar a unui furnizor unic, este obligatorie evaluarea unei solutii de import automat de date in cazul receptiilor de marfa, fie prin utilizarea plug-in-ului universal de import fie prin dezvoltarea unei interfete speciale.

In cazul unui numar mare de furnizori se va pune accentul pe o automatizare ridicata a statiilor de receptie si pe multiplicarea acestora astfel incat sa faca fata unei diversitati mare de produse aprovizionate intr-un timp cat mai scurt. 

Vrei sa deschizi un magazin independent sau o retea de magazine?

Pentru clientii care detin mai mult decat o locatie comerciala, deci de la doua magazine in sus, trecerea pe un sistem centralizat de control al nomenclatoarelor de produse vandute este obligatorie. Avantajele controlului centralizat al portofoliului de articole comercializate depasesc cu mult efortul de unificare (in cazul informatizarii magazinelor existente), pentru un magazin nou deschis acesta fiind pasul natural.

Pentru clientii care nu doresc o dependenta foarte stransa de deciziile comerciale ale centralei de magazine, se recomanda acordarea dreptului magazinelor de a-si schimba singure preturile, urmand ca apoi, treptat, pe masura ce activitatea din magazine se stabilizeaza in noua structura organizationala sa se treaca si la controlul unificat al preturilor de vanzare in magazine.