[Dor]

Este intr-adevăr o vulnerabilitate la care lucram.
Metoda ce vă fi implementată este bazată pe salvarea unui log al tuturor modificărilor pe incasari si plati.
Asta pentru trasabilitate si audit. În paralel lucram la autentificarea stergerilor făcută de altcineva cu profil de autorizare corespunzător.
Mulțumim pentru mențiune.

[Dor]

Este o idee excelenta.

[Dor]

Desigur ca implicit duplicarea surselor de aprovizionare este interzisa. Pentru activare deselectati optiunea de mai jos:

[Dor]

Pentru afisarea oricaror informatii suplimentare pe facturi sau avize aveti la dispozitie campul de mesaj personalizat din optiuni.
Vezi mai jos captura de ecran pentru facturi si pentru avize:

Ca urmare afisarea pe facturi sau avize este urmatoarea:

Deoarece locul de afisare nu este specificat de lege ci doar obligativitatea de a afisa informatia pe prima pagina a facturii, solutia rezolva orice alte solicitari s-ar mai ivi ca urmare a interpretarilor legale, (de exemplu textul „Marfa nu se factureaza” pe avize, etc.)

[Dor]

Folositi planificatorul de comenzi si definiti surse multiple de aprovizionare pentru acelasi furnizor. Are tot ce ati cerut dvs.

[Dor]

Cred ca extinderea selectiei multiple si la modificarea stocurilor optime si de atentionare este suficienta in acest moment.
Metoda bazata pe un input al cuiva este una tot atat de relativa pe cat de subiectiv este operatorul care introduce valorile.
Nu este decat o varianta si probabil ca este singura pe care o utilizati in acest moment.
Personal consider ca este mult mai util sa folosim datele de vanzari acumulate in scopul dimensionarii corecte a unei comenzi pe baza unui algoritm, decat sa ne bazam pe o valoare introdusa arbitrar de un operator care nici macar nu lucreaza in magazinul respectiv.
De aceea, deschiderea noastra in dezvoltarea viitoare pe partea de comenzi de aprovizionare, este aceea de a „calcula” comanda in loc de a o produce ca rezultat al unei grile de comanda fixata de un superior.
Desigur ca metodele trebuie sa poata fi folosite si impreuna, fara doar si poate, dar ca metoda automata, antecalcularea pe baza unui algoritm, urmata de validarea operatorului din magazin mi se pare cea mai sigura si corecta metoda.

Pornind de la aceasta constatare va invit sa ne ajutati si cu propuneri legate de cel mai optim algoritm de calcul al comenzilor de aprovizionare pe care il vedeti dvs. folosit intr-un magazin cu specificul dvs.

Va multumesc mult pentru implicare!
Toate cele bune.

[Dor]

Multumim pentru propunere.
Legat de comenzile de aprovizionare trebuie sa intregim putin tabloul cu cateva elemente.
1. Exista un planificator de comenzi pentru fiecare magazin. Datele si orele de livrare sunt specifice acestui magazin si trebuiesc setate prin planificarea proprie magazinului respectiv.
2. Planificatorul necesita pentru calculul comenzilor urmatorii parametri: ziua din saptamana, ora de generare a comenzii, ziua de livrare (peste cate zile) si desigur ora aproximativa de livrare.
3. Toti acesti parametri trebuiesc planificati (si mentinuti la zi) din magazine, intrucat mutarea acestei operatii la centrala o face imposibil de aplicat (modificari de orar ce trebuiesc intretinute de cineva pentru magazine cu care nu are de fapt contact operational).
4. Odata insa ce planificatorul saptamanal este completat, pentru fiecare grupa de articole moitorizate, se genereaza automat o comanda la data si ora planificate, interfata fiind adaptata lucrului monopost, adica fiind simplificata si aparand in fata operatrului POS (la sistemele monopost), acesta fiind solicitat doar sa dea o confirmare sau sa efectueze modificari minore. Modlul responsabil este cel denumit chiar „Comenzi Automate”.
5. In cazul stocurilor din depozit, mi-e teama ca solicitarile dvs. sunt din pacate aproape imposibil de solutionat, cel putin din urmatoarele motive:
– stocul depozitului este unul volatil, in orice moment se poate modifica ca urmare a unei intrari sau iesiri.
– a-ti dimensiona comanda dupa cat gasesti in depozit este gresit, scopul fiind acela de a nu avea descoperiri de stoc in magazin si nicidecum de a „menaja” depozitul ca saracu’ nu are destula marfa….. sa aiba!:)
– Acum in depozit, scopul ar trebui sa fie sa lucreze mai bine cu comenzile centralizate (si aici sunt de acord mai sunt destule de facut), astfel incat sa aiba o predictie saptamanala mai buna a comenzilor primite din magazine, si sa se aprovizioneze corespunzator.
6. Mai pe scurt, utilizarea stocului centralizat pentru comenzi de aprovizionare este utila doar in magazine cu rotatie redusa (confectii, incaltaminte). In rest este relativa si mai mult incurca operational magazinul care trimite comanda.

Oricum, vom incerca sa incorporam macar o parte dintre solicitarile dvs. in dezvoltarile ulterioare ale platformei. Multumim!

[Dor]

Intrebarea dvs. reprezinta de fapt o categorie de intrebari, legate de motivele pentru care se opteaza in unele cazuri a se lucra cu stoc negativ.

O parte din motivele acesei decizii sunt legate de vanzarea unor articole care se vand in avans, urmand ca ulterior, in masura vanzarilor, sa se primeasca si factura pentru costurile aferente.

Din aceasta categorie fac parte: vaucherele de reincarcare, portiile de cafea sau alte bauturi vandute prin automate pentru care nu gestionati dvs. consumabilele si in general orice alte tipuri de vanzari din acelasi soi.

Deoarece doriti contorizarea lor cantitativa optati sa le definiti ca produse STOCABILE, desi nu este deloc asa. Este normal insa sa cunoasteti cantitatea vanduta (ba chiar si valoara desigur) pentru a va regla cu furnizorul.

Pentru a rezolva aceasta problema programul SmartCash va permite definirea acestor produse ca SERVICII, ceea ce si sunt de fapt!!!! Vandute in acest mod, acestea intra integral pe venit, urmand ca la final, sa introduceti factura de la furnizor direct pe cheltuieli.

Veti pastra in permanenta controlul deoarece SmartCash va va raporta numarul total de astfel de servicii vandute (sau protii daca vreti) impreuna cu valoarea de vanzare a lor.

Avantajul este ca nu mai trebuie sa faceti „receptii” pentru ceva ce nu exista, furnizorul facturandu-va de fapt tot servicii in cazul reincarcarilor electronice ba chiar si in cazul automatelor. Si articolele de acest tip sunt evident scutite de la gestiunea de stocuri.

Pe scurt faceti cate un articol omolog pentru fiecare soi de reincarcare (ex: Reincarcare ORANGE 5 Euro, etc), si selectati bifa Serviciu la adaugare.

Singura exceptie in cazul reincarcarilor este cazul cartelelor de carton fizice care au un stoc si oricum sunt facturate inainte adica sunt chiar stocabile.

Legat de a doua intrebare va recomand sa stati de vorba cu contabilul sau cu avocatul dvs. Sunt putine lucruri pe care acestia vi le pot cere ca dovada pe care sa nu le puteti lista din SmartCash ca dovada.

Daca aveti o gestiune corecta si la zi nu aveti de ce sa va fie frica. In conditiile in care toate documentele de intrare si de iesire sunt operate iar operatiile de transformare interna au fost efectuate la timp cam acestia ar fi pasii:
1. Descarcati gestiunea la zi si emiteti toate documentele restante.
2. Listati Raportul de Gestiune dupa aceasta operatie. Acest document sta la baza oricarui proces de imputare, deoarece valoarea de deschidere a inventarului trebuie sa fie totdeauna egala cu valoarea de sfarsit a raportului de gestiune listat inainte de deschidere lui.
3. Deschideti un inventar general si intocmiti toate cele 3 documente propuse la deschiderea lui: Decizia, Declaratia Gestionarului si Procesul Verbal de Inventariere.
4. Efectuati inventarul cat de corect posibil (eventual automatizat) si verificati personal inca o data inainte de inchiderea lui, lista de diferente ce raman dupa ce toata marfa s-a numarat.
5. Inchideti inventarul si duceti lista de diferente la contabilitate impreuna cu cele 3 documente. Acolo se face valorificarea acestuia. Pentru produsele ce admit perisare (ar trebui sa folositi coeficientii care dau automat un raport daca doriti intre doua inventare succesive) se accepta o diferenta pe care o treceti pe pierderi. Se adauga la acestea si produsele pentru care gestionarul poate dovedi ca au lipsit fara vina colectivului.
6. Pentru restul se incheie un proces verbal de imputatie ce de obicei este distribuit ca penalizare tuturor angajatilor deoarece in general se lucreaza cu gestiune colectiv.
7. Si da, la final pe baza acestuia, se esaloneaza sumele ce trebuiesc retinute din salarii ca penalizari pentru recuperarea lipsei.

Nu uitati sa comunicati tot timpul aceste operatii catre personal si sa-i faceti sa inteleaga ca totul este corect numarat, astfel incat sa evitati situatiile de contestatie care oricum vor apare.

Pentru mai multe „trucuri” de identificare a angajatilor „smecheri” cred ca e bine sa discutati cu colegii mei de la suport, care au vazut multe la viata lor, atunci cand va pregatiti de inventariere.

[Dor]

Te referi cumva la culegerea facturilor cu referinta valutara?
Pai nu aveti de ce sa o modificati. Se culege automat cu cota curenta de TVA folosita la vanzarea articolului.

[Dor]

OK

[Dor]

Nu ati facut actualizarea corect.
Va conectati cu un program mai nou la o baza de date care este mai veche.
Actualizati folosind kit-ul 12.1.0.129 si reveniti direct la suport daca mai sunt probleme.

[Dor]

Este o scapare in ultimul build 128 fixata imediat ce am aflat de ea in 129.

[Dor]

Faceti urgent upgrade la 12.1.0.129. Este public si poate fi descarcat automat.

[Dor]

Rog faceti upgrade la 12.1.0.129.

[Dor]

Calculatorul de pachete functioneaza acum consistent cu metoda de culegere a costului articolului selectat.
Daca mergeti pe varianta de utilizarea a pretului de achiiztie merge ca inainte, daca mergeti pe valoare atunci asteapta valoarea intreaga pe care sa o divizeze direct in bucati.

Oricum faceti upgrade la versiunea 12.1.0.129 care imbunatateste afisarea si listarea NIR-ului, detaliind mai clar difeitele coloane.
In acest build am revizuit si toate rapoartele centralizatoare si detaliate pentru a face rezultatele consistente si a elimina din erorile de rotunjire ce exitau in versiunile recedente.