[Dor]

Multumesc tuturor pentru observatii!

Draga Dragos, sper ca dupa ce veti fi luat legatura cu colegii de la danclis, veti intelege ca raspunsul meu legat de utilizarea bonului de consum pe post de PV de perisabilitate, iata cu aproape un an in urma, este in conformitate cu legislatia actuala. (sigur, imi cer inca o data scuze pentru exprimarea de atunci -:) )

Prin urmare NU ESTE CORECT sa folositi un Bon de Consum pentru inregistrarea perisabilitatilor.

Singura metoda contabila permisa de lege este inventarierea prealabila a minusurilor cauzate de depreciere si intocmirea unui PV de depreciere intre gestionar si comisia de inventariere, care accepta diferentele si cauzele acestora, urmand a valorifica ulterior contabil lista de diferente rezultata.

Asadar, dupa lege, procesul nu este validat de catre un singur om (gestionarul) ci de o comisie care isi asuma colectiv responsabilitatea asupra acestei operatii, preluand stocul de la gestionar si degrevandu-l pe acesta de raspuderea asupra lui.

Unde mai pui, ca bonul de consum ar presupune consumul intern al acestor produse in interiorul firmei, consum permis doar pentru situatii conforme cu obiectul de activitate sau pentru productie, nicidecum pentru orice produs.

Pe la colegii de la danclis a trecut recent un control ANAF si le-au transmis aceeasi observatie, asa incat iata inca un motiv care intareste afirmatia mea.

Pentru utilizatorii SmartCash RMS care opereaza retele de magazine, iata mai jos solutia care permite optimizarea fluxurilor de perisabilitati pe un intreg lant de magazine, asa cum am explicat-o si pentru danclis:

1. Definiti in reteaua de magazine o noua locatie, intitulata de exemplu „Depozit Perisabilitati”, caruia ii alocati un nou numar de magazin, sa spunem 98. In cazul in care centrala de magazine nu opereaza stoc si e separata de gestiunile magazinelor, fiind folosita doar cu scop operational comercial, puteti folosi chiar centrala pe post de depozit de perisabilitati (cum a fost cazul la danclis).
2. In cazul unei noi locatii, creati, folosind o licenta secundara SmartCash RMS un nou depozit in centrala de magazine, alaturi de centrala propriu-zisa.
3. Noua locatie definita va fi operata exclusiv din centrala de magazine, de catre o persoana delegata pentru controlul lunar al perisabilitatilor.
4. In loc sa emiteti in magazine Bonuri de Consum pentru persiabilitati instruiti magazinele sa efectueze operatii de Transfer la Magazin in Retea, catre gestiunea colectiva Depozit Perisabilitati introdusa la pct.1. In acest mod stocul din magazin este descarcat si aveti o situatie corecta asupra marfurilor ramase in realitate in stoc.
5. In gestiunea nou creata, efectuati zilnic (sau macar cu regularitate saptamanala) toate operatiile de receptie pentru transferurile de marfa catre aceasta gestiune.
6. Stocul noii gestiuni va fi incarcat astfel exclusiv cu produse perisate provenind de la orice magazin din retea.
7. La finalul fiecarei luni (de exemplu in ultima zi a lunii), dupa ce verificati ca receptiile sa fie la zi in aceasta gestiune, deschideti in aceasta gestiune un inventar general pentru absolut toate articolele din catalog, cu optiunea Cant Fizica = 0.
8. Editati procesul verbal de inventariere, decizia si declaratia gestionarului, corespunzatoare acestui inventar general in sensul unui proces verbal de perisare. Sunt documente word ce pot fi editate direct din interfata de deschidere inventar, sau ulterior din cea de listare a unui inventar deja inchis. Listati toate cele 3 documente.
9. Inchideti inventarul fara a efectua nici o modificare (punand astfel tot stocul din gestiunea perisabilitati pe zero) si emiteti un LDI pentru intreaga diferenta.
10. La LDI-ul astfel generat atasati si listati toate cele 3 documete emise oricum automat, modificate conform propriului format de proces verbal de perisare. Listati lista de inventar doar pentru produsele cu diferente, ca sa fie mai scurta.

Concluzii:
In acest mod veti izola toate persiabilitatile intr-o gestiune separata, pentru care puteti delega un responsabil.
Inventarul in aceasta noua gestiune poate fi deschis in orice moment, fara a fi nevoie de un Z prealabil ca intr-un magazin normal.
Puteti monitoriza volumul de perisabilitati pe magazine pe baza intrarilor lunare de la magazine in aceasta noua gestiune, atat ca volum cat si pe Departamente/Clase. (Pe bonuri de consum era oricum imposibil sa diferentiati perisabilitatea de consumul propriu-zis).
Si in fine, pe langa trecerea perisabilitatilor pe pierdere cu un LDI puteti optimiza centralizat perisabilitatile prin facturare catre fundatii sau alte asociatii de acest tip, in special pentru produsele aflate la limita termenului de valabilitate.
Astfel, macar pentru o parte din produse veti putea gasi solutii de reutilizare, fie si ca rebut furajer de exemplu, astfel incat sa diminuati nivelul pierderilor prin perisarea „la gramada” direct din magazin, fara ca dvs. sa aveti vreun control asupra modului in care angajatii decid ca un produs e „bun de aruncat la gunoi”.

Ce va trebuie pentru implementare?
1. Retea de magazine
2. O licenta secundara SmartCash RMS pe centrala de magazine pentru noua gestiune (daca nu o aveti cumva deja).
3. O persoana dedicata responsabila cu „golirea” lunara a acestei gestiuni prin inventariere pe zero.

PS. Nu uitati ca in curand va exista si o obligativitate, cuplata probabil cu inlesniri fiscale pentru donarea produselor aproape de limita de perisare catre fundatii sociale, asa incat metoda se justifica din plin.

[Dor]

Daca nu doriti sa il afisati nu il mai introduceti ca valoare ratie in UM alternativa in program si nu va mai aparea niciodata pe etichete. Aceasta este de fapt optiunea pe care o solicitati si ea e in logica fireasca.
Ma intreb de ce nu ati vrea sa se cunoasca pretul pe UM alternativa? Dati un exemplu sa dezvoltam putin ideea si poate gasim o solutie mai buna la cazul dvs.

[Dor]

Salut
Prima functionalitate exista dar trebuie activata din optiuni.
Legat de nota de plata, aceasta este listata similar cu midul in care articolele au fist comandate. Poate piti detalia putin.
Legat de punctul 3, marturisesc ca nu ne-am propus un nivel de detaliu prea ridicat cu aceasta generatie de POS. Urmatoarea generatie de POS pe care o pregatim dupa aparitia noilor case de marcat va aduce alte noi functii deocamdata dificil de implementat.
In ceea ce priveste punctul 4 este o functie ceruta expres de manageri in scopul limitarii si monitorizarii anularilor. Initial nu a existat dar am introdus listarea voidarilor la cererea expresa a pietei.
Multumesc pentru sugestii si te asteptam cu alte observatii.

[Dor]

Atunci cand lucrati cu vanzare cu ridicata prin factura fiscala, returul poate fi reglat financiar prin alte metode decat numerar. De exemplu prin banca sau prin compensare, avand in vedere ca nu este o vanzare cu amanuntul.
In acest caz trebuie sa inregistrati dvs. manual suma si metoda de plata in urmarire clienti. De obicei asta se intampla dupa consultarea extraselor de cont de la banca.
Numai in cazul retururilor de la client cu bon fiscal este automat emisa o dispozitie de plata din casierie, care este de asemenea inregistrata in soldul clientului, in sectinea de plati.

[Dor]

Aveti optiunea aceasta atata vreme cat emiteti factura din aplicatia de backoffice. Din POS viteza de emitere este prioritara si de aceea se da automat print pe imprimanta corespunzatoare.

[Dor]

Salut si multumim pentru propunere.
Exista insa doua situatii:
1. Un magazin integrat intr-o retea in care fac receptii de la terti. In acest caz lista de furnizori este necesara, altfel nu s-ar putea face receptiile.
2. Un magazin aprovizionat exclusiv din interiorul retelei de magazine. In acest caz observatia dvs. are sens.

In varianta a doua insa, drepturile de acces la furnizori sunt controlate de profilul de operare si nu de magazin. Adica un angajat care poate accesa listele de furnizori, o poate face in orice magazin, in timp ce altul ce nu are acest drept nu poate accesa furnizorii nicaieri.

Vom verifica in acest caz daca mai sunt scapari in afisarea datelor despre furnizor si in alte parti, cum ar fi rapoartele sau aplicatiile mobile.
Daca nu este acoperita inca de o functie din profile, interdictia de afisare a furnizorilor pe rapoarte ar trebui sa fie controlata de o optiune din sectiunea: „Acces la Informatii confidentiale Preturi Achizite”.
Altminteri accesul la furnizori ca lista de selectie sau catalog este controlata de sectiunea „Managementul Furnizorilor” din profile.

[Dor]

In acest moment campul cu numarul facturii storno furnizor este de tip numeric.

[Dor]

Va referiti la Urmarire Facturi?
Nu am prea inteles unde va uitati in program.
Explicati putin mai clar pe ce cale ati intrat si care e modulul la care faceti referire.

[Dor]

La solicitarea dvs. dar si a altor clienti incepand cu versiunea 12.1.0.56 (nu este inca publica) am adaugat pe langa sumele pe cote de TVA in subsolul de NIR (raportul) si afisarea permanenta a cotei de TVA la Vanzare in forma de culegere receptii.
Astfel operatorul poate determina la timp daca nu cumva furnizorul a facturat un articol e alta cota decat este normal sau daca dimpotriva, are local setata cota gresit la un articol.

[Dor]

Va multumim pentru incredere.
Da cu Mago merge foarte bine.
Claudiu a implementat un proces bazat pe proceduri executate din Mago care prelucreaza foarte bine datele JSON si care se preteaza dupa verificarea preliminara la automatizari de proces.
Tinem aproape.

[Dor]

Multumim pentru postare.
Da vom afisa valorile totale defalcate pe cote de TVA in subsolul fiecarui NIR de acum inainte.
Totusi, avizarea intre magazine proprii nu necesita TVA deoarece transferul se face la pret de achiztie, TVA-ul fiind irelevant in aceste situatii.

[Dor]

Iti multumim Florentin pentru solicitarea ta.
Vom incerca sa incorporam macar o parte din solicitarile tale in versiunile viitoare.
Totusi, scopul platformei noastre nu este acela de a inlocui un program de contabilitate ci din contra de a-l completa cu specializarea pentru retail.

[Dor]

Salut Fred

Iata mai jos raspunsul la intrebarea ta:
1. In programul SmartCash Shop se defineste un nou articol cu denumirea BACSIS. Nu se vor folosi alte titulaturi (Taxa, Tips, etc) deoarece legea stabileste aceasta denumire si trebuie respectata.
2. Articolul se creaza de tip serviciu (non marfa), fractionabil, avand UM=Buc.
3. Se aloca noului articol creat cota de TVA E- 0% (Except). Aceasta cota exista si este fixa si predefinita in orice imprimanta fiscala avizata de noi.
4. La unele case de marcat insa, utilizate in regim de imprimanta fiscala, cota E nu este totdeauna accesibila printr-un driver de producator. pentru aceste situatii (si numai pentru acestea) se va defini cota B sau C, care urmeaza la rand, dupa caz cu valoarea 0 si se va utiliza aceasta in locul cotei E. Recomandam oricum renuntarea la case de marcat folosite in regim de imprimanta fiscala!
5. Dupa alocarea cotei E, pretul de vanzare se stabileste la valoarea de 1 leu.
6. La POS noul articol va fi folosit la fel cu oricare altul, prin asocierea lui la o paleta de butoane pentru sisteme POS cu ecrane touchscreen sau dupa codul PLU pentru varianta mai veche, cu tastatura.
7. Pentru inregistrarea bacsisului se va tasta valoarea totala pe post de cantitate. Inmultita cu pretul de 1 leu, valoarea finala va fi egala cu bacsisul inregistrat.
8. Totdeauna se va emite un bon separat pe care va fi tiparit numai bacsisul.
9. Pentru impartirea bacsisului pe casieri, se va avea grija ca vanzarea sa fie facuta la POS pe vanzatori.
10. Prin alocarea la o clasa separata de articole, din orice raport de vanzari se poate extrage valoarea bacsisului pe casieri, intervale de timp, inchideri de POS, etc.

[Dor]

Salut nicmarsoft

Solutia exista deja. Ea consta in raportul: Rapoarte/Borderouri si Registre/Registru Centralizator Documente care defalca vanzarile pe cote de TVA.
Trebuie sa dai inchidere de zi urmata de descarcare stoc cu POS si obtii datele descarcate repartizate pe cote in raportul mentionat.

[Dor]

Salut Fred

Situatia mentionata este doar una din prea multele situatii de incompatibilitate atunci cand se foloseste o casa de marcat in regim de imprimanta fiscala.

Nu este posibila modificarea solicitata la MP55L deoarece softul de conectare la casa (FPrint) nu are suport pentru tichete si deci forma de plata non-numerar ce este folosita pe bon este singura ramasa, adica CARD.
Stiu ca in Romania folosirea caselor de marcat in acest regim a fost o practica mai mult sau mai putin standard. Dar la fel a fost si coruptia nu-i asa? Si iaca ce se intampla acum…

Deunazi, restaurantul la care mergeam zilnic pentru masa de pranz a fost inchis pentru 60 de zile de Directia Antifrauda pentru ca nu emiteau bon fiscal pentru toate incasarile (au gasit vreo 200 de lei in sertar in plus), basca 170 de milioane amenda. Si ca acesta mai sunt vreo 7-8 doar in centrul Bucurestiului. De ce? Pentru ca foloseau un program legat la o casa, care permite orice, nu-i asa, solutia software in sine nefiind avizata asa cum cere si legea actuala.

Odata cu modificarile din legea caselor de marcat si cu necesitatea inlocuirii tuturor acestora pana la sfarsitul anului viitor, sper ca si aceasta practica de folosire a caselor de marcat ca imprimante fiscale va inceta.

Pe scurt, pana la inlocuire folositi casa aceasta cum puteti si dati bon la orice produs sau serviciu folosit.

Dupa aceea, cumparati o imprimanta fiscala model nou impreuna cu care programul nostru va fi avizat si incheiati epoca „carpelilor” care odata si odata si in tara noastra trebuie sa se termine.